5 – Sas professiones de su cìnema #FilmLiteracy

Pro s’ispetatore mèdiu, chi bidet ebbia su produtu cumpridu de su cìnema (sa pellìcula), no est fàtzile a cumprèndere sa cantidade de su traballu e su nùmeru de persones chi traballant a su protzessu de produtzione de una pellìcula.

Su regista americanu George Stevens naraiat chi a fàghere una pellìcula est comente a “chircare de ghiare su tràficu e a su matessi tempus a iscrìere una poesia”. In àteras paràulas, sena cunsiderare si su chi nd’essit est un’òpera de arte o de istentu, pro fàghere unu pellìcula unu regista at bisòngiu de tempus, de aguantu e a su sòlitu de unu nùmeru mannu de persones pro bi traballare paris. Comente naraiat Orson Welles, unu de sos registas prus mannos de totu sos tempos, “a s’iscritore bisòngiat una pinna, a unu pintore bisòngiat unu pintzellu, ma a unu regista bisòngiat un’esèrtzitu”.

A custu esèrtzitu li narant “troupe” e est cumpostu dae unu nùmeru diferente de persones, segundu de su dinare e de sa mannària de sas pellìcula.

Pro su prus su regista abarrat in foras de s’istrutura de sa troupe. Est su responsàbile de totu sos  àmbitos creativos de sa pellìcula, comente su controllu de sos contenutos e de s’isvilupu de sa trama, sa diretzione de sos atores, s’organizatzione e su sèberu de sos logos in ue girare sa pellìcula e sa gestione de piessinnos tècnicos comente sa positzione de sas tzinepresas. Su regista, però, no at su controllu de totu sa pellìcula, ma est subordinadu a sa figura de su produtore. De ogni manera b’at etzetziones, in casu su regista apat su privilègiu de leare sas detzisiones definitivas cunforma a s’èsitu finale chi sa pellìcula at a tènnere. Ma oe sos registas gasi, comente Steven Spielberg o James Cameron, sunt pagos.

Sos produtores assegurant sas cunditziones netzessàrias pro fàghere unu pellìcula. Promovent su progetu, regollent fundos, leant su personale e sunt interessados in totu sas fases de su protzessu, dae s’ideatzione a sa distributzione de sa pellìcula. A su sòlitu sos produtores traballant in cunditziones de pressione manna pro respetare sos tempos de traballu e pro non fàghere crèschere sos costos de sa pellìcula cunforma a su bilàntziu prevìdidu.

Su traballu de sa troupe si partzit in tres fases: pre-produtzione, produtzione e post-produtzione.

In sa fase de pre-produtzione benint ordingiados e pianificados cun atentu mannu totu sas fases pro fàghere sa pellìcula. Una borta cumprida s’iscenegiadura finale, su regista devet chircare de mudare sas paràulas in immàgines. Custu cumbinat in antis de totu in su pabiru, cun s’agiudu de sos disegnadores chi faghent s’istòria in vignetas (storyboard), cun sos disignos de iscenas de sa pellìcula. Semper in custa fase su diretore de su “casting”, cun s’agiudu de su regista, sèberat sos atores chi ant a dèvere interpretare sos personàgios de sa pellìcula.

Una borta concruida custa prima fase, cumintzat sa produtzione de sa pellìcula, in ue sunt cramadas a operare totu sas persones chi traballant in su “set”. Unu de sos setores printzipales est cussu chi faghet sas ripresas e s’illuminatzione, a su sòlitu controlladu dae su diretore de sa fotografia, chi paris cun su regista detzidet sa forma chi sa pellìcula at a àere e duncas cale illuminatzione, cales incuadraduras e cales castas de tzinepresas ant a impreare.

In prus chi dae su regista e dae su diretore de sa fotografia, su chi si paret de sa pellìcula est apostivigadu finas dae su diretore artìsticu, responsàbile de su chi si bidet in sas iscenografias, de sos costùmenes e de su trucu de sos personàgios.

Concruidas sas ripresas, est a nàrrere in finitia de sa fase de produtzione, cumintzat sa post-produzione, suta de su controllu de unu responsàbile. Inoghe sa figura crae est cussa de su montadore, incarrigadu de montare totu sas ripresas cun s’agiudu de su regista. In prus de su montàgiu de sas immàgines, sa post-produtzione previdit finas su montàgiu de su sonu e sa realizatzione de sos efetos visivos e de s’animatzione.

Una borta concruida sa pellìcula, bisòngiat de la rèndere visìbile a su pùblicu, e est inoghe chi cumintzat su traballu de sos distribudores. Sa pellìcula nche cheret posta in su mercadu, andat promotzionada e torrada a disponimentu pro su cìnema o sa televisione, in DVD, in sas piataformas “vìdeo-on-demand”, in “streaming”, e gasi sighende.